Crestem o natiune de prosti cu diploma

"Orice analfabet cumpara diplome Nu-i purta stima'n cel mai fericit caz e prost cu diploma".
Am imprumitat un mic citat de la trupa Parazitii pentru a putea arata ca si alti oameni gandesc ce gandesc eu. Si desi eram oricum sigura de asta, mi s-a parut interesant sa incep cu un citat. A fost o chestie de moment. Si mai uitati unul: "E o tara-n care nimic nu e ceea ce pare, te provoc sa recunosti adevarata vloare" (tot de la Parazitii, logic). Treaba e ca nimic din tara asta nu e exact cum pare a fi. Orice regula are o exceptie, orice cuvant dat are o minciuna, orice zambet are o rautate in spate.
Nu e asa ca fara mita in zilele noastre nu mai putem gasi un loc de munca rezonabil, nu mai putem avea un doctor bun de ceva, nu mai putem trece clasa atat de usor? Si cu trecutul clasei e poveste lunga pentru ca pe langa neregularitatea ca foarte multi profesori vor ceva pentru a face o fapta buna,indiferent cat de bun a-i fi, daca profa nu vrea sa-ti dea mai mult de 7 pana nu primeste si altceva, ramai cu impresia ca de 7 esti. Si daca lu ala de 10 ori mai slab ca tine ii da 9 din te miri ce motive, lu mister ala i se urca la cap ca mama ce bun e, hai sa dea si el la Medicina ca e bun la mate, sau la Academie ca e bun la sport, sau la Facultatea de Litere ca are 10 la romana. Si ala bun la mate da si el acolo la o facultate sa se aleaga cu o meserie de bine de rau, ca de, n-a avut note mari la scoala ca sa dea si el la Medicina.
Pai nu am dreptate ca noi crestem o natiune de prosti cu diploma? Ca avem diploma de absolventi, dar capetele nu sunt seci?
In ziua de azi, incultura e mai faimoasa decat cultura. Hopaaaaa! Nimeni nu a observat? Ba da, observam, dar nu facm nimic in legatura cu asta! Majoritatea oamenilor retin mai bine pe baiatul care a dat un sut unui caine decat pe fata care a carat bagajele unei batranele pentru ca ea nu mai putea. Nu vrem sa retinem asta, dar de ce retinem? De ce ne incanta mai mult copilul care face numai tampenii si are numai note proaste si nu ne incanta copilul care vine cu 10 acasa? Pentru ca e mai amuzant ce face celalalt.
Ne amintim mai repede de fata aia care a ramas corijenta decat de fata aia care a treminat cu 9,99 (sa nu zic 10).
Chiar si Puya a scos recent o melodie in care spune asa:"Nu vrem in Bora-Bora, vrem uite aici E un parastas live cu coliva si multi mici Adu floricele, o sticla de Cola". Pai e adevarat ca mai bine facem un gratar in spatele blocului sau in padure si aruncam gunoaiele pe jos decat sa mergem in alta parte si sa trebuiasca sa ne supunem unor reguli: sa nu spargem ceva, sa nu facem mizerie, sa nu facem scandal etc? Mai bine merge intr-o poiana, distrugem mediul inconjurator, umblam dezbracati ca doar e cald afara si bem niste bere. Ca e mai misto asa.
Si, la sfarsitul tuturor chestiilor astora, ne calificam intre noi ca o tara ordonata, ca niste oameni cu bun simt, ca niste oameni care luam BAC-ul una-doua si diplome de absolventi si noi nu stim care e capitala Romaniei. Ce pot sa spun, mie una mi-e usor, iau BAC-ul asa usor! Dar in cap, nu raman cu nimic.
Nu e mai frumos sa ascultam manele la greu, pe Guta, care canta bestial, cu Salam, Peste care nu au avut atata imaginatie cat sa-si ia alt nume decat sa ascultam muzica buna de ceva? Ba daaaaaaaaaaaaaaa!!!
Si ne mai suprinde ca ne-a luat atata timp sa intram in NATO si ca foarte multe din celelalte tari ne considera o tara de tigani!
Scuze celor pe care i-am jignit. Asta e parerea mea si nu o schimb. Dar ganditi-va ca daca v-ati simtit jigniti inseamna ca nici voi nu sunteti prea siguri cu alegerea voastra, altfel nu v-ar deranja cu nimic ce-am zis eu. Pai nu? :->
X.O.X.O You know I love you ;)

STOP! De la capat!

Ati incercat vreodata sa-i intrebati pe parintii vostri daca regreta ceva din ce-au facut si daca le-ar place sa o ia de la capat? Eu i-am intrebat. Si mi-au spus ca nu regreta nimic din ce-au facut si ca ar mai face-o odata daca ar avea ocazia.
Ei bine, eu de exemplu as lua-o de la capat. Stau cateodata si ma gandesc cate sanse sa fac ceva cu viata mea am avut si cate am ratat. Cam pe toate ca sa fiu sincera. Ma gandesc de cate ori m-am injosit fara sa vreau, cate momente super jenante am in viata si din cauza carora mi se face pielea de gaina cand imi amintesc. Ma gandesc cate sanse la fericire am avut si cate am ratat. Cate puteam sa fac cu timpul meu care s-a scurs cu fiecare secunda si care nu se mai intoarce inapoi. Ce ocazii am avut sa ma apuc sa fac ceea ce-mi place de la o varsta frageda si ca nu m-am folosit de ele. Am vrut sa ma fac actrita. N-am avut tupeu. Am vrut sa ma fac veterinar. Cine Dumnezeu a stat sa invete la biologie? Am vrut sa ma fac detectiv. Eee, pe naiba! Cine rezista sa vada sange? Si mai ales, cine sa faca sport ca sa treaca de probe? Vreau sa dau la psihologie da mi se pare mult de tocit. Vreau sa dau la jurnalism. Si ma chinui cu blogul asta. Si e UNICUL lucru care il fac pentru a-mi atinge scopul. De parca eu sunt fata lu' Piersic sa fiu descoperita.
Voi nu ati avut niciodata senzatia ca ati fi putut face ceva ca sa luati totul de la capat? Nu v-ati dorit niciodata sa puteti repeta viata, sau macar anumite moment din viata? Nu v-ati simti niciodata atat de injositi de un lucru incat sa va doriti sa nu se fi intamplat niciodata? Nu v-ar placea sa puteti sa faceti ceva in privinta anumitor lucruri? Dupa o zi in care am luat niste note proaste imi doresc atat de mult sa mai am ocazia sa mai dau o lucrare odata. Cat n-as vrea sa pot lua anumite masuri ca sa nu se intample ceva cu cineva? Sa mai pot sa imi cer scuze odata cuiva caruia nu i-am cerut? Sa mai pot sa mai vad o persoana pe care nu am mai vazut-o de mult. sa nu pierd ocazia asta?
Eu as vrea sa o iau de la capat....Si sa sper ca a doua oara nu voi mai face aceeasi greaseala. Ca a doua oara voi apuca alt drum...ca va fi ceva diferit. Postul e putin trist. Scuze pentru asta. Eu sunt in toane bune dar asa a iesit.