The Perks of Being a Wallflower

    Aseara, cu ultimele puteri ramase, am reusit sa ma asez in pat si sa ma uit la "The Perks of Being a Wallflower", despre care auzisem de cateva luni si imi doream foarte tare sa-l vad, insa se pare ca cinematograful din Pitesti (cel putin) a decis sa nu promoveze acest film, pentru ca pot sa promoveze filme mai proaste de-atat.
    Filmul se bazeaza pe cartea scrisa de Stephen Chbosky, un roman care de asemenea nu a fost promovat in Romania, sau tradus, daca tot suntem la acest subiect. E sincer jenant sa vezi cum cele mai interesante filme, carti, melodii etc. ajung sa fie atat de putin promovate sau dureaza mult prea mult ca sa apara in magazine. Oricum, filmul este mai epic si mai aproape de suflet decat au fost multe filme pe care le-am vazut in ultima perioada. Aici nu au mai contat efectele speciale si glumele nu au fost gandite de genul: "Cred ca replica asta e amuzanta, hai sa o punem acolo". Nu. Filmul a fost rupt din suflet si a reprezentat o poveste emotionanta cu si despre adolescenti si daca romanul ar fi fost un pic mai luat in serios, ar fi avut acelasi impact asupra lumii, precum "De veghe in lanul de secara". Povestea in sine prezinta viata lui Charlie (Logan Lerman), un adolescent in pragul de a incepe prima zi la liceu, o zi de care ii este foarte teama si care-l face sa numere zilele care le mai are de petrecut acolo, cu o ardoare atat de trista, incat iti lasa impresia ca, intr-adevar, in momentul in care va termina liceul, va fi cu adevarat eliberat dintr-o inchisoare. Insa planurile lui Charlie sunt usor date peste cap atunci cand intalneste un cuplu de seniori, pe Sam (Emma Watson) si pe Patrick (Ezra Miller) care il "adopta" imediat si care il primesc cu bratele deschise in vietile lor. Dar in acelasi timp, de fiecare data cand viata lui Charlie pare sa ia o turnura mai trista, mai dezamagitoare, el trebuie sa se lupte cu lucrurile care se intampla numai in interiorul capului sau, cu sinuciderea recenta a celui mai bun prieten al sau, Michael si cu amintirile despre matusa sa, Helen, care murise intr-un accident de masina la cea de-a 7a aniversare a lui Charlie. Teme precum drogurile, sexul, avantajele si dezavantajele adolescentei sunt abordate in cadrul filmului.
    Filmul se intipareste pe retina si iti da speranta si transmite un mesaj important si anume ca nu esti singur. Ca atunci cand chiar iti doresti ca lucrurile sa mearga bine si sa fii fericit, in cele din urma vei gasi acei oameni care sa te accepte asa cum esti tu si sa te inteleaga in ciuda problemelor tale. "The Perks of Being a Wallflower" raspunde la multe dintre intrebarile puse atat de adolescenti cat si de cei mai in varsta, care inca nu si-au gasit drumul in viata si care nu primesc ajutor din partea nimanui.
    Nu pot sa spun decat ca acest film m-a marcat si ca sper sa am timp sa citesc si cartea cat de curand si recomand aceste doua lucruri tuturor adolescentilor, deoarece cred cu sinceritate ca ii va ajuta sa vada lucrurile cu ochi diferiti si sa inteleaga ca uneori, lucrurile nu sunt asa de urate in esenta, cum par sa fie in aparenta. Chiar cred cu sinceritate ca acest roman are sansa sa devina la fel de bun ca "De veghe in lanul de secara" al lui Salinger daca i se acorda atentia necesara.

The Hobbit:An Unexpected Journey

    Incepem weekend-ul cu "The Hobbit:An Unexpected Journey pentru ca, ei bine, data de 14 este data lansarii oficiale si orice fan adevarat care are filmul la dispozitie (fie la cinema, fie acasa) trebuie neaparat sa-si elibereze programul si sa sara pe "Hobbit". De data aceasta nu-l mai avem pe curajosul Frodo (Elijah Wood)  in centrul atentiei si nici inelul lui Sauron, cel care ne-a tinut cu sufletul la gura timp de 3 filme lungi, 3 carti interesante, 3 ani de zile si nenumarate premii Oscar.
    In schimb il avem pe unchiul lui Frodo, Bilbo Baggins (Martin Freeman), prezentat in zilele sale de tinerete, cand vesela mamei lui si mileurile erau mai importante decat aventura. Tot in acest film il avem prezent si pe nelipsitul Gandalf (Ian McKellen) care reprezinta, in esenta, intriga filmului. Prea mult in legatura cu subiectul filmului nu prea avem ce sa spunem, avand in vedere ca Peter Jackson a decis sa faca dintr-o carte de vreo 300 de pagini, o ditamai trilogia. Ceea ce este de mentionat este ca aceasta poveste este prequel-ul de la "Lord of the Rings" si ca povestea se desfasoara in jurul a 12 gnomi, ultimii din neamul lor si in jurul luptei pentru a-si recupera regatul pierdut. Creaturile intunericului iesite din neobosita si nelimitata imaginatie a lui J.R.R. Tolkien sunt absolut unice, avand atat denumiri cat si un aspect nemaintalnit.
    Ceea ce merita mentionat este ca ne vor fi explicate niste detalii, niste informatii pe care le stim din "Lord of the Rings" insa doar ca idee, doar ca o mentiune enigmatica a ceea ce avea sa urmeze. Aflam de ce Bilbo nu l-a omorat pe Gollum (Andy Serkis) atunci cand a avut ocazia, ce anume l-a facut sa crute viata unei creaturi atat de infame, aflam de ce neamul Gnomilor si cel al Elfilor obisnuiau sa fie in razboi si mai ales descoperim cum a ajuns Bilbo in posesia inelului, un lucru care, banuiesc, ne interesa pe toti.
    Hm, in alta ordine de idei, nu pot intelege cum de Peter Jackson a vazut ecranizarea aceasta, insa omul asta are ceva magic in componenta sufletului si creierului lui, din moment ce dintr-o carte de 300 de pagini, el face nu unul, nu doua, ci trei filme mari si late caci, tineti-va bine, prima parte are cu stil si eleganta, aproape 3 ore. I'll be damn! Adica daca vedeam un film de o ora jumate, avea o logica, dar asa...Nu pot decat sa sper ca omul acesta stie ce face (si cred ca putem sa avem incredere in el dupa faimoasa trilogie) si ca imaginatia lui nu are limite, doarece, se vede pe alocuri si inca destul de des cum incearca sa traga de timp si de actiune, pe langa faptul ca asistam la niste cantecele, timp in care ma tot rugam ca ideea ingenioasa sa nu fie vreun musical.
    In ceea ce priveste distributia, in mod sigur nu putem comenta la distributia anterioara care si-a dovedit suprematia si infinitia maretie (Ian McKellen, Hugo Weaving), insa il putem comenta pe Bilbo Baggins, interpretat de Martin Freeman, cel mai bine stiu din faimosul serial "Sherlock" produs de BBC. Peter Jackson a facut o declaratie cum ca si-l dorea foarte tare pe Freeman pentru rol caci el parea cel mai potrivit om din universul actoricesc, insa pot spune cu mana pe inima ca nici eu nu mi-as fi imaginat pe cineva mai bun.

    In concluzie, cu toate ca tehnologia 3D ne mananca de bani (mai ales de cand dam vreo 3-4 lei in plus pentru intretinerea ochelarilor care sunt la fel de murdari si aburiti de fiecare data), daca este vreun film care sa merite acela este The Hobbit:An Unexpected Journey.

Salmon Fishing in the Yemen

    Filmul acesta l-am vazut acum ceva timp, insa nu am apucat sa scriu nimic despre el pentru un oarecare motiv neinteles, deoarece filmul mi-a placut mai mult decat multe alte filme pe care le-am vazut pana acum. Nu pot sa-mi dau seama, acestea fiind spuse, cum de filmul nu a primit ceva mai multa apreciere, ceva mai multa faima, insa, probabil este vorba inca o data despre pasiunea mea (sau mai precis slabiciunea) pentru idei originale, carora le acord lejer cateva puncte in plus

    Pe scurt, filmul spune  povestea unui doctor in biologie, pe nume Alfred Jones care obisnuia sa traiasca in lumea sa plictisitoare, alaturi de sotia sa, intr-o casatorie care nu-l mai facea fericit de ceva timp, insa din care nu voia sa evadeze, deoarece se simtea bine in zona sa de comfort. Viata lui Alfred (Ewan McGregor) isi incepe adevarata aventura, intr-o zi, cand seful sau il ameninta ca daca nu se va ocupa de un proiect ce presupune mutarea unei cantitati generoase de pesti in Yemen, va fi concediat. Doctorul Jones, obligat fiind, se intalneste cu sefa proiectului, domnisoara Harriet Chetwode-Talbot (Emily Blunt), care, in cele din urma, reuseste sa-l convinga ca acorde incredere si interes proiectului. Odata ce Harriet si Alfred pleaca in Yemen, sa-l intalneasca pe seicul Muhammed (Amr Waked), amandoi descopera ca, daca iti doresti ceva cu adevarat si esti dispus sa risti totul pentru a-l putea obtine, lucrurile pot sa aiba un sfarsit fericit. Alfred isi descopera pasiunea pentru aventura, credinta in miracolele naturii, iar Harriet isi descopera capacitatea de a lupta pentru ceea ce iubeste, de a fi extraordinara.

    In ceea ce priveste distributia, eu ma inclin. Aveam o pasiune pentru stilul actoricesc al lui Ewan McGregor inca de pe vremea lui Obi-Wan Kenobi, un lucru pe care, banuiesc eu, il am in comun cu mai toata lumea, deoarece, desi un actor foarte bun, filmele lui nu au avut chiar faima care ar fi putut sa o aiba. Cat despre Emily Blunt, am ramas putin socata in ceea ce priveste capacitatea mea de a sari, uneori, exact peste niste lucruri atat de evidente. Am descoperit-o pe Emily Blunt abia in filmul acesta (spre rusinea mea) si in principiu din cauza accentului absolut genial. Dar apoi, cautandu-i filmografia, am descoperit aproape ingrozita cam cate filme vazusem cu ea pana la ora actuala (Devil wears Prada, The Adjustment Bureau, The 5-year engagement) insa nu o observasem. In fine. Incepand cu "Salmon fishing in the Yemen" am inceput sa acord o atentie sporita actritei, tocmai la timp ca sa o remarc in filmul "Looper". 

    Hmmm, ce sa mai spunem. Un scenariu original, replici bine gandite, personaje bine conturate. Doctorul Jones este usor acuzat ca are sindromul Asperger, cel de-al doilea plan al filmului (despre care nu, nu o sa mentionez nimic) o pune in evidenta pe Blunt intr-un mod inteligent si concret, care o face sa iasa din tiparele ei normale. Multumim frumos regizorului Lasse Hallstrom pentru ca a acordat atentie romanului scris de Paul Torday. 

    Filmul nu se mai poate gasi in cinematografie, insa mult succes la descarcarea, hm, pardon, cumpararea lui in varianta originala din magazine. Da. Asa e bine. Pai, vizionare placuta!  

Rise of the Guardians

 



    Cum eu la facultate am inceput sa intru in verificari si lucrari si vesnicele multe teme, nici timpul nu mai este prietenul meu (nu ca ar fi fost vreodata) asa ca nu prea am avut timp in ultima perioada sa prezint niciun film, desi am mers la cateva. Saptamana acesta vorbim despre "Rise of the Guardians", un film realizat de Peter Ramsey si care are ca tema principala, logic, Craciunul.
    Prima mea reactie cand am auzit descrierea initala a filmului a fost ceva de genul: "Serios? Avem totusi o varsta!". Dar adevarul e ca desi suna exagerat de copilaros, filmul intrece orice asteptari. Sau poate am fost eu prea entuziasmata? Ramane sa mergeti la film si sa ma criticati.
    Principala idee a filmului, exact asa cum spune titlul, este salvarea copiilor de Pitch Black (sau, tradus, Intuneric Bezna) care ameninta sa transforme toate visele copiilor si toate sperantele si toata increderea copiilor in ideea ca mai exista Mos Craciun, Iepurasul de Paste, Mos Ene si Zana Maseluta. Asa ca gardienii copiilor se unesc in incercarea de a-l bate mar pe Pitch Black. Doar ca anul acesta mai este ales inca un gardian  si anume Jack Frost, un adolescent caracterizat initial ca fiind rebel si egoist, dar care insa a petrecut mult mai mult timp in preajma copiilor decat toti ceilalti gardieni. Desigur, Jack Frost este suparat ca nimeni nu crede in el si se alatura luptei in ideea ca poate acest lucru ii va aduce apreciere.
    Distributia este absolut incantatoare, mai ales pentru un maniac (adica eu) ce s-ar duce la filme doar pentru ca e distributia incantatoare (desi mi-am luat-o rau de tot in fata cu "The Imaginarium of Doctor Parnassus). Dar simpla prezenta a lui Jude Law (Pitch), Alec Baldwin (Santa Claus), Chris Pine (Jack Frost) si Hugh Jackman (Bunny) face acest film chiar si mai apreciabil pentru ca oamenii astia nu prea au ales scenarii proaste "so far" cel putin.
    Ceea ce ma deranjeaza pe mine, cum ma deranjeaza de multe ori, este felul in care romanicii nostri au reusit sa traduca titlul: "Cinci eroi de legenda". Adica, minunat, mirific, mirobolant, dar nu prea. Serios acum, nu suna mai bine "Renasterea gardienilor" sau o traducere mai literara dar care sa fie pe titlul initial al filmului?
    Nu este cazul de vorbit despre jocul actorilor, insa felul in care au gandit totusi intonatia replicilor a fost bine gandit. Avem stilul caracteristic, de smecheras, al lui Chris Pine, superbul accent al lui Jude Law, stilul impozant al lui Alec Baldwin. And the future sounds great!!!
    Nici replicile nu sunt de lepadat. Intodeauna ma duc la film cu un gol in stomac si ma gandesc cam cat de bun o sa fie filmul si cat de jalnice or sa fie replicile, pentru ca efectiv, pe mine, "Tron" m-a dat peste cap. Ideea a fost ok, efecte speciale si cele mai proaste replici din istorie. Dar "Rise of the Guardians" nu s-a incurcat cu replici de nimic. Sa le multumim lui David Lindsay-Abaire si lui William Joyce.
    Inca un atuu, asa cu stil, e faptul ca este lansat atat de aproape de Craciun, toata lumea intra in atmosera si , sincera sa fiu, este o poveste destul de unica. Adica, este o idee care eu una nu am mai vazut-o abordata pana acum. In general, Mos Craciun e in centrul atentiei si cam atat. Ei, de data asta, toata lumea lupta. Sounds better.
    Asa ca mergeti la "Rise of the Guardians". Go now.