Grey's Anatomy

    Sunt sigura ca nu sunt singura nebuna dupa planeta care are un anumit film sau serial sau trupa sau orice altceva care ii place atat de mult incat isi doreste sa petreaca fiecare secunda alaturi de personajele filmului sau de componentii trupei respective.
    Din pacate traim intr-o lume in care nu ne putem permite sa ne vedem idolii pe orice strada sau in orice trafic, asa ca trebuie sa visam.
    Dar e doar parerea mea sau cand vine vorba de seriale e mai usor? Intra-adevar, nu poti fi alaturi de oamenii de acolo, dar poti fi alaturi de personajele filmului respectiv. Sa traiesti fiecare secunda din framantarile problemelor lor, sa vezi toate relatiile prin care trec, ce fac la locul de munca si sa simti trecandu-ti prin vene intensitatea situatiei cand ii vezi trecand printr-o situatie grea atunci cand isi risca viata, sa simti cum ti se face pielea de gaina cand se intampla ceva nou, sa plangi cand moare cineva alaturi de ei, sa iti doresti sa treaca un examen si sa trebuiasca sa stepti pana saptamana viitoare sa vezi asta? Nu te simti alaturi de personaje atunci cand simti asta?
    Ei bine si daca nu ai simtit asta, va spun sincer ca Grey's Anatomy e un serial foarte bun sa simti toate astea? Nu mai eu si fanii acestui film stim cum e. Si va spun sincer, cunosc baieti care se uita la acest serial si spun ca e magnific. La prima parere ar putea parea o telenovela, dar sincer, nu este.
    Pe scurt: este vorba de un spital, in care lucreaza o multime de doctori, insa actiunea principala se invarte mai mult in jurul stagiarilor: George O'Malley, Meredith Grey, Izzie Stevens, Alex Karev, Cristina Yang. Acesti stagiari aparent fara importanta in istoria filmului, au cea mai mare importanta. In mijlocul tuturor se afla Meredith care are o istorie destul de ciudata. Tatal ei nu prea se stie sigur cine a fost, insa mama ei e o persoana foarte rea care o uraste pentru ceea ce e, pentru faptul ca ea la varsta fiicei ei era mult mai implinita pe plan profesional, de asemenea se mai confrunta si cu teama de o relatie serioasa asa ca se tot desparte si se impaca de doctorul Derek Shepherd numit si McDreamy, e vorba de multe relatii de asemenea, iar baietilor or sa le placa foarte mult de Alex care trece de la o relatie la alta cam in fiecare zi pana isi gaseste nasul, George e un tim cumintel ,timid, care seamana cu Frodo daca esti atent, indragostit de Meredith, apoi casatorit cu Callie( care apare abia prin sezonul 3), apoi are o relatie cu cea mai buna prietena a lui Izzie si tot asa. Cristina e cea mai buna din anul ei, gata gata sa se casatoreasca cu doctorul visurilor ei, doctorul Burke, in cele din urma nu se mai intampla.
    Suna ca o telenovela, dar nu este. Dati-i o sansa, are noevie de multi fani si sper ca prin acest post sa fac si mai multi pentru ca merita.
    Acum sunt pe la sezonul 5 si credeti-ma, glumele, aventurile, greselile, prostiile, loialitatea dintre stagiari or sa va tina cu sufletul la gura.  Ca fapt divers, e pe TVR1(nu stiu daca am voie sa fac publicitate) lunea, de la ora 22:00. O sa va placa. Daca nu, luati id-ul meu si injurati-ma! Glumesc, va rog, nu.
    Succes! X.O.X.O You know I love you ;).

Misterioase sunt caile...viitorului

Stateam si ma gandeam aseara, in timp ce ma uitam la un video al lui Michael Jackson, nu mai stiu exact cum ii zicea, in orice caz, era un videoclip foarte vechi pentru ca el era foarte negru si cu parul acela mare si cret care era atat de faimos atunci printre cantaretii de culoare neagra pe acea vreme.
Michael era foarte tanar si foarte vesel, sau cel putin asa parea. Si ma gandeam ca el sigur nu a stiut in timp ce canta acea melodie, ata de vesel si lispit de griji, ce i se va intampla 40 de ani mai tarziu, sau 10, sau 20 sau 3 ani. Nu stim niciodata ce urmeaza sa ni se intample in viata, in timp ce azi vorbim cu o persoana, radem si depanam amintiri, a doua zi putem sa nici nu mai fim in viata. La 5 minute dupa ce ai vorbit cu o persoana poate sa ti se intample ceva si sa nu mai fi...
Niciodata nu putem sa ghicim viitorul chiar daca vrem. Azi suntem nimeni , in timp ce saptamana viitoare putem fi cineva. Azi suntem oameni normali care mergem la concerte, maine putem sa fim noi cei de pe scena. Sau dintr-un film care ne place. Sau sa ne casatorim cu un actor de la Hollywood cum a facut Katie Holmes. S-a indragostit de Tom Cruise cand era mica, acuma e casatorita cu el. Dar putem sa ramanem si acei nimeni care ne-am nascut. Teoria e ca oricine poate schimba lumea daca doreste. Mai trebuie sa ai si conditiile sa schimbi lumea nu doar vointa. Dar daca nu vrei, nu se va intampla. Putem sa fim cineva si decat intre prieteni. Si atunci cand v-om muri, ei sa stea la capataiul nostru. Inseamna sa fi cineva.
Eu de exemplu m-am mirat foarte tare cand anul trecut, la Admiteri scolare, nu aveam decat o sansa mica de a intra la Bilingv Franceza, era sa renunt sa nu-l mai dau deloc pe cel de la Engleza si totusi la admitere am intrat la Engleza. Si nici nu visam la asta!
Sunt sigura ca si voi ati trecut prin chestii asemanatoare...
Niciodata nu poti sti ce ti se poate intampla. Intrebarea e: si daca am putea, ne-ar ajuta sau nu? Ar fi in regula sa sti ce ti se va intampla in fiecare zi, sa nu mai ai impresia necunoscutului, sa sti intodeauna cu cine te vei intalni si ce ti se va intampla? Nu o stim pana nu aflam pe pielea noastra...
Si pana atunci, va mai dura ceva timp

Nu am stiut nici cand am intrat in clasa mea de la liceu, la Stiinte Ale Naturii, 9D, ca intr-un an va trebui sa ma mut. Speram sa pot ramane acolo in cele din urma. Nu am stiut nici ce prieteni buni voi gasi, nici cat de bine o sa ma distrez. Poate ca pentru mine un an de perfectiune a fost de ajuns. Poate inca unul ar fi fost prea mult. Oricum, ei or sa ramana cei mai tari.
Scuzati nostalgia. :))

Ce e cu relatiile astea???

O noua postare cu ajutorul lui Albert...thanks man! ;)
Deci...o chestie pe care vreau sa o subliniez de destul de mult timp da nu prea am stiut cum pentru ca trebuia sa ma mai documentez si mai ales sa-mi aleg cuvintele cu grija sa nu jignesc pe cineva.
Uitati cum vine: Treaba e ca eu nu inteleg cum vine cu relatiile astea amoroase care s-au schimbat radical de pe vremea lu Ceausescu cand regulile erau mai stricte. In primul rand de ce toata lumea inseala? Ma frate, fata/baiat, nu conteaza, daca ti-a placut de persoana respectiva si stai cu ea, de ce te chinui sa o si inseli? De amorul experientei? Poate daca esti destul de cuminte ajunge uneori o relatie pentru experienta...ma rog, ideea pe care vreau sa o scot nu e ca toata lumea ar trebui (de fapt, nimeni) sa aiba o singura relatie in viata, ci mai multe, logic. Dar nu poti sa inseli persoana la care tii pentru ca placi pe altcineva? Doar da-i verde si apoi fa ce vrei...sau o tii pe post de BFF? Pentru ca un BFF poti sa-l gasesti si daca nu esti impreuna cu el/ea. Pur si simplu nu pricep. Nu ca la inceputul secolului 20 cand mama gasea pe unu cu zestre si te obliga sa te casatoresti cu el, nici in varianta cu casatoritu de la prima intalnire nu o cred... Da parca totusi ,lumea prea si-a luat-o in cap. Si mai gasesti la tot pasul si persoanele alea cu fitzeee care te joaca pe degete ca sa te umileasca si poi zice faimosul "da, vreau sa fiu cu tine". Si wazzup cu "Te iubesc" de la prima intalnire cand nu ai mai vazut persoana respectiva decat atunci si inainte la discoteca cand erai beat/a?
De cand relatiile nu se mai bazeaza pe prietenie dinainte...macar asa cat de cat si pe principiul de a nu insela si pe comunicare si gusturi asemanatoare?
Acu relatiile se bazaeaza pe cat de bun/a e persoana cu care vrei sa stai.
Si mai sunt relatiile alea tari de tot de dureaza o saptamana? Eeee naiba! Sigur ca le stiti! Trebuie sa fi auzit macar odata!
Mai sunt si relatiile perfecte care se termina dupa o groaza devreme din motive greu de definit...dar la aia nu ma bag...nu are rost...
Un sfat prietenesc asa: mai ganditi-va cand spuneti "da" pentru ca daca nu stiti sa prtuiti ce aveti, se duce totul de rapa si nu are rost sa insitati! Chiar nu are... Ideea e ca poate nu am dreptate, poate nu am deloc...dar am mai vazut astfel de lucruri... poate mi se pare ciudat din cauza ca eu nu am patit nimic din ce ma deranjeaza acolo...sau cel putin din cate stiu eu ;)
X.O.X.O

O dragoste ciudata:Cum iubesc oamenii animalele

Pe voi nu va socheaza uneori ce dragoste incredibila au unele persoane pentru animalele lor?
Ideea e ca eu am un catel pe care il iubesc foarte tare la tara si cand era mic, obisnuiam sa il invelesc seara cand mergeam la culcare, sa ii dau sa manance din mana si sa-i aprind chibrite cand aveam eu impresia ca ii e frig. Stiu, suna amuzant, copilaresc si prostesc mai ales dar ador animalele. Poate aveti impresia ca aceste detalii cu privire la catelul meu sunt neimportante si ca m-am apucat sa va povestesc viata mea.
Dar nu. Am scris asta ca sa vedeti ca felul in care imi iubesc eu cainele e...chiar o dovada de maturitate comparativ cu alte persoane. O femeie nu stiu exact din ce tara a murit la 87 de ani lasand intreaga ei avere care nu era deloc mica unui caine. Pai ma femeie, ce crezi tu ca poate face un caine cu ditamai averea! Putea sa lase macar cuiva foarte apropiat si in care avea incredere intreaga suma cu conditia sa pastreze cainele pana la moartea acestuia daca il iubea asa tare. Dar sa lase averea cainelui? Cand o sa moara el cui o sa-i revina? Cateilor?
O alta varianta pe care am auzit-o este ca in America, Anglia si mai nou in Rusia porcii ( stiti voi, animalele alea pe care noi le tinem in cocini, le hranim cu mancare din gradina si le dam drumul sa zburde din cand in cand) sunt folositi pe post de animale de companie. Cica primii oameni care au incercat asta au fost George Clooney si Arnold Shwarzennegger care sustin ca acestia nu rod incaltamintea precum caini si nu distrug tapiseria ca pisicile. Asta e o noutate!
Mai exista o varianta mai simplisima dar foaaaarte amuzanta in care Paris Hilton a numit catelul ei Jimi Hendrix. Aici nu sunt sigura, e din dragoste pentru caine ca a vrut sa-l faca faimos sau din cauza ca l-a iubit pe Jimi Hendrix?
Oricum, astea sunt niste ciudatenii. Dar nimic nu o intrece pe prima! :))

Daca nu ma credeti, verificati urmatoarele surse:
http://www.bravonet.ro/top-10-dorinte-bizare-in-testament/2009/08/10/

http://www.animalutze.com/albume/porci-vietnamezi-ca-animale-de-companie.php

Sper ca v-a placut postul...X.O.X.O

Suflete pereche...sau nu?

    Ma gandeam aseara in timp ce vorbeam cu o prietena de-a mea ca necunoscute sunt caile dragostei!
    Treaba e ca dragostea e ca un labirint...oricat ti-ai dori tu sa fie usoara, cu atat mai grea este de fapt. Mergi, mergi si iar mergi pana iti dai seama ca te-ai impotmolit si iti doresti sa ai ajutor care sa te ajute sa te descurci.
    Uitati cum vad eu lucrurile: intodeauna am avut impresia ca baiatul visurilor mele trebuie sa fie exact opusul meu. Nu ma refer la aspect, desi mie imi plac blonzii si eu sunt bruneta, ma refer la comportamentul sau. Adica eu sunt un copil linistit, cu oarecum putina incredere in mine, sunt prea calma pentru normele de baza, nu vorbesc urat si alte chestii. E, eu vreau un baiat care sa fie opusul meu. Vreau sa fie mandru de el, oarecum arogant, increzator in fortele proprii si, in concluzie total diferit de mine.
    Dar oare asa isi doresc toti? Nu o sa precizez numele celor de la care stiu ce scriu acum, dar o sa va spun: am remarcat ca unele persoane se indragostesc cel mai tare de persoane care sunt identice cu ele. Toata viata poti sa ai impresia ca ti-a placut baiatul/fata aia pe care ai intalnit-o la discoteca, la piata etc. Dar dragostea te trazneste cand ai gasit baiatul/fata aia care e exact ca tine. Se comporta exact ca tine, reactioneaza la certuri exact ca tine, procedeaza in relatii exact cu procedezi si tu. Si totusi cand observi aceste lucruri te enervezi. Te enerveaza acea persoana si felul in care se comporta si totusi il/o placi si mai mult, din ce in ce mai mult. De ce? Pentru ca desi te enerveaza un om exact ca tine, simti o atractie deosebita pentru acea persoana. si pentru prima oara in viata simti ceva mai mult decat o atractie si nu sti de ce. Asta e motivul.
    Se spune ca intr-o relatie unul trebuie sa fie mai asa, unul mai asa. Sunt de acord. Dar oare toata lumea e? Se pare ca exista si exceptii.
    Si, in mod ciudat, nu sunt narcisisti! :))