Sa fim eroi pentru ei

In ultima vreme, tot mai mult lucruri rele se intampla. Poate e din cauza venirii lui 2012, poate e din cauza ca asa trebuie sa mearga lucrurile. De-a lungul ultimilor ani, am fost surprinsa sa vad cat de multe locuri sunt inundate si doborate de ape, cate cutremure au loc si mai ales, in cat de multe locuri se intampla astfel de lucruri. Cert este ca in ritmul acesta se apropie sfarsitul lumii, chiar daca, poate, nu in 2012. Multi dintre noi, oamenii normali care nu suntem vedete, oameni recunoscuti sau plini de bani, consideram ca nu putem face nimic pentru ei in afara de a dona niste bani pe la emisiunile de la TV, emisiuni coordonate de vedete care au puterea care noua ne lipseste.
Victimele din Haiti sunt ultimele stiri bomba din pacate pentru ei. Cei de acolo au trait moartea si au supravietuit desi multi dintre ei isi doresc sa nu o fi facut-o. Noi, trebuie sa le schimbam aceste ganduri. Poate suna copilaresc dar noi trebuie "sa-i ajutam sa vada curcubeul din nou".
In afara de victimele din Haiti, mai avem exemple de oameni care nu au sansele pe care le avem noi. Majoritatea acestora traiesc in Africa si, de-a lungul timpului, vedete precum Michael Jackson sau Madonna au incercat sa-i scoata din saracie. Ei inca au nevoie de noi. Prin orice modalitate, noi, putem sa deschidem ochii oamenilor pentru a-i face sa vada ce nu au vazut pana acum.
Si eu sunt una din voi. Nici eu nu-mi pot dona intregul cont (care nici macar nu e al meu, ci al parintilor mei) pentru a salva copiii saraci. Iar alocatia mea ma tem ca nu-i va ajuta. De aceea o sa fac altceva. O sa postez un video facut de mine, poate cineva il va vedea si ii va deschide ochii.
Si mai fac un fel de paranteza ca sa intelegeti ideea: Nu doar Spider-Man si Superman pot fi eroi. Noi toti putem.

For Them from Jessica Sylver on Vimeo.

EI au facut ceva pentru Haiti.

Romania si Salile de asteptare...

Deci, m-am abtinut prea mult timp sa nu fac o postare de-asta de teama celor ce pot citi acest blog intamplator si sa ma ia la rost. Dar: (pentru ca exista si un mare "dar"). Orice om are o limita.
Orice dentist, doctor etc. bun, are si multi pacienti. Pana aici, perfect normal. Programarile nu sunt intodeauna exacte si la timp, dar asta iar e ceva aproape normal pentru ca nu sti exact ce ai de facut dinainte si cat va dura. Astfel de lucruri nu sunt normale in lumea dinafara acestei tari, dar le acceptam in "Roumainia".
In momentul in care in salile de asteptare sunt mai multi oameni cu tine, aici apare cea mai mare problema. Oamenii din ziua de azi nu fac decat sa-si spele rufele in public ca sa ma exprim asa. Era o vreme cand salile de asteptare si bibliotecile erau locuri sacre in care se facea liniste si fiecare isi facea treaba. Mai nou, mergem la doctor ca sa mai palavragim oleaca cu te miri cine. Si incep toate babustele:" Doamna, si sa va spun, ca fata e plecata...si baiatul s-a casatorit...si cum sa mai stai cu copiii in casa dupa ce s-au casatorit...si am probleme cu "te miri ce" si vomit si lesin...si am o catelusa care sufera asa tare cand plec de-acasaaaa".
Si apoi mai vin persoane mai tinere, mai mari decat mine personal dar cu aceeasi pofa de viata si incep (la telefon bineinteles si cu voce tare sa se auda): Fataaaaa (si nu glumesc) vine ziua lu X fata si vreau fata sa-i cumpar ceva fata. Si am auzit k Y are ceva frumos de vanzare, da merita fata sa cheltui atata?...Fataaaa, mergem la Alice in Tara Minunilor maine?...Fataaaa ma dispera Z ca nu mai are bani si nu stiu ca sa-i fac eu..."
Si apoi si ultima serie: Mama si Copilul care se descalta de fata cu toata lumea si se uita impreuna la pozele de pe telefon si spun cu voce tare ce-au mai facut ele la tara. Si apoi ce s-a mai intamplat la scoala.
Si si mai si apoi: Bonusul:Cuplurile, dom'le! Sa-i auziti cum ies pe usa furiosi ca nu se respecta programarea. Si ea se duce dupa el sau el dupa ea sa se convinga reciproc sa vina inapoi. Si se cearta la geamul usii in timp ce (bineinteles) toata lumea se uita ca la spectacol.
Ma fratilor, intelegem ca va plictisiti. Cu totii ne plictisim. Da luati-va o carte, sau niste casti, sau nu stiu, ceva care sa va distraga atentia. Si mai puneti-va telefoanele alea pe Silentios, ca nu va doare mana sa apasati un buton! Nu trebuie sa auda toata lumea cate litere ai tu intr-un mesaj dupa cate bip-uri face telefonul.